Cu ce am rămas după traversarea de două ori a României:
- 5 dimineaţa nu este o oră prea matinală pentru 200 de ţuică – în Sulina
- barcagii cărora dacă le-ar fi controlată periodic alcolemia economia Deltei s-ar duce pe apa sâmbetei – tot în Sulina
- câmpuri pline cu violete – pe lângă Întorsura Buzăului
- o poartă de cimitir în mijlocul câmpului pustiu – între Brăila şi Buzău
- ţărani pentru care comuniunea cu natura înseamnă să arunce peturile de Burger şi ambalajele de cornuri cu ciocolată în şanţul de pe marginea drumului – peste tot
- telefoane mobile – în toate satele prin care am trecut
- antene parabolice (majoritatea DigiTV) la orice colibă de chirpici – din Deltă până în secuime
- drumuri decente – în afara oraşelor
- unul din zece şoferi români e prea tupeist, unul din o sută e nebun inconştient – pe toate drumurile
- există, deşi pare un oximoron, wc turcesc de lux – la o pizzerie în Tulcea
- peştii nu trag după valoarea undiţelor ci după valoarea pescarului – pe braţe, lacuri şi ghioluri
- nu toţi cosaşii şi-au luat motocositoare – prin Covasna
- poliţia rutieră, care poate pune panouri cu „Viaţa are prioritate” din 10 în 10 kilometri, dar nu poate să tragă nişte marcaje pe un drum – între Tulcea şi Brăila
- câini vagabonzi în cantităţi industriale – în Sulina şi Tulcea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu