Nu prea îmi place de Băsescu

Motto: O corabie adevărată se leagănă.

E adevărat. Nu prea îmi place de el . E prea din topor pentru un şef de stat. E foarte greu să discute cineva cu el, pentru că îi place să se audă vorbind şi crede că el are dreptate întotdeauna. Nu prea ştie să negocieze, nu ia aminte la sfaturile altora (nici la cele date de apropiaţi) şi e prea impulsiv. Cred că, de fiecare dată când dă un interviu în direct, consilierii lui sunt la limita atacului de cord. E prea abraziv. Şi nu îmi place nici ochiul lui stâng pe jumătate închis, aşa cum nu îmi plăcea nici şuviţa fluturândă.

Nu îmi plac parlamentarii care l-au suspendat. Nu îmi place încălecarea Constituţiei şi a legilor (nu am spus încălcarea, să fie clar). Nu îmi place că se dau sau se schimbă legi cu adresă. Nu îmi place că, după ce am intrat în UE au început să revină la vechile practici (vezi anularea datoriilor unor societăţi comerciale). Nu îmi place că totul s-a transformat într-o vendetă personală, pentru care se schimbă regulile în cursul jocului (adică fuck recomandările Conventiei de la Veneţia, noi putem schimba legea referendumului cu 2 săptămâni înainte). Nu îmi place că noul ministru al Justiţiei schimbă un procuror şef de secţie al DNA, care instrumentează dosare ale unor politicieni importanţi, la 11 noaptea, fără argumentaţie, şi cere ca discuţia cu CSM să nu fie făcută publică, pentru ca să se poată vorbi sincer (interesant argument). Nu îmi place nici că acelaşi ministru al Justiţiei pare să fi dat un telefon şefului DNA în care s-a interesat de dosare şi a cerut ca ele să nu fie finalizate până la referendum. Nu îmi place că PRM, UDMR, PSD şi PNL au ajuns să voteze voios la fel, arătând foarte clar că interesele transcend micile obstacole ca ideologia sau onoarea.

Nu îmi plac multe. Dar ştiu cum voi vota la referendum. Voi vota NU. Nu e vorba de alegerea răului cel mai mic, e vorba de alegerea celui care poate să legene corabia.